Pentru noi, Dieta Carbohidraților Specifici a venit ca o salvare dintr-o situaţie tristă, într-un moment în care priveam neputincioasă cum Alexandru se prăbuşeşte tot mai adânc într-o lume a sa, o lume în care eu sau cei care îl iubeau enorm păream nu avem loc. Era o lume tristă, fără cuvinte, cu multe ţipete şi plânsete care realizam veneau dintr-o durere adâncă, atât fizică cât şi emoţională.

Alex era mereu balonat, suferea de diaree cronică şi crampe intestinale. Stătea mereu cu burta pe podea, pe masă sau pe pernă, parcă pentru a-şi găsi confort. Plângea mult, orice schimbare de mediu îl speria îngrozitor, nu înţelegea nimic din ceea ce i se cerea, nu putea nici măcar arăta cu degetul asupra unui obiect dorit.

După diagnosticarea cu autism am început imediat terapiile necesare, atât comportamentală cât şi logopedie. Progresele lui Alex în limbaj s-au dovedit a fi nule. Prognoza asupra modului în care ar fi evoluat lucrurile era incertă.

Despre dieta fără gluten şi fără lactoză am aflat în Malta, pe atunci nu ştiam de legătura dintre intestine şi autism.

Am decis o punem în practică imediat şi la doar 7 zile după ce am eliminat glutenul şi cazeina, Alex a început  rostească singur primele cuvinte.

Văzând rezultatele am eliminat complet grânele şi zahărul şi progresele nu au încetat apară.

La testele refăcute atât în România cât şi în Statele Unite la Institutul de Cercetare a Autismului ( ARI) am măsurat practic progresele realizate în doi ani de zile urmând această dietă şi adăugând terapii complementare.

Diferenţa este mare şi extrem de evidentă: scala DSM-IV-TR a scazut de la 77 de puncte in 2014 la 37 de puncte in 2016.

În 2015 scorul ATEC era de 85 de puncte, ceea ce indica o formă gravă de autism, iar recent în 2017 scorul ATEC a ajuns la 11, adică la limita inferioară a spectrului.

Azi Alex nu mai suferă, este un copil fericit, vesel, comunică şi are o poftă incredibilă de mâncare!

Dieta  Carbohidraţilor Specifici se bazează pe studiile doctorului Haas care trata boala celiacă şi alte afecţiuni ale tractului instestinal în anii 1950 în Statele Unite ale Americii. Unul dintre pacientii săi, fiica biochimistei Elaine Gottschall care suferea de colită ulceroasă, a fost pacienta doctorului Haas şi s-a recuperat complet în urma acestei diete.

Elaine Gottschall şi-a petrecut tot restul vieţii studiind legătura dintre intestine şi această dietă, ea numind-o Dieta Carbohidraților Specifici.

Ulterior, ea a tratat cu succes cazuri de colită ulceroasă, boala celiacă, boala Chron, sindromul colonului iritabil, diverticulita, fibroza chistică şi chiar cazuri de autism. Fiind implementată în multe clinici psihiatrice s-a observat că are un rol important în boli mentale gen Altzheimer şi demenţa.

Aceasta dietă a fost implimentată cu success în tratamentul a mii de copii diagnosticaţi cu autism, fiind adaptată fără lactate, deoarece aceşti copii nu tolerează cazeina sau lactoza.

A fost redenumită Dieta Carbohidraților Specifici fără Lactate.

Dieta se concentrează pe îmbunătăţirea digestiei adresându-se problemelor de diaree, constipaţie, disbioză intestinală, intestine permeabile şi nivelelor scăzute de micronutrienţi.

Ştim deja că pentru a vindeca tractul intestinal este nevoie de echilibru în flora intestinală. Aceasta dietă face exact acest lucru-echilibrează flora intestinală prin privarea microbilor intestinali de sursa lor de energie , numărul lor scăzând treptat , împreună cu produsele pe care le produc.

Odată cu bacteriile nocive, proteinele care nu sunt descompuse în amino acizi pot intra în sânge şi provoca deasemenea inflamaţie. Pentru a se proteja de aceste proteine, sistemul imunitar încearcă să le neutralizeze prin crearea de anticorpi. Cele mai cunoscute astfel de proteine sunt glutenul şi cazeina.

Dieta fără gluten şi fără cazeină nu este suficientă deoarece carbohidraţii complecşi nu sunt digeraţi şi hrănesc în continuare bacteriile nocive, alimentând un cerc vicios. S-a observat că înlocuind pâinea şi lactatele cu produse ca orezul, cartofii sau alte tipuri de amidon sau chiar cumpărând produse fără gluten şi fără cazeină din magazine, cu aditivi sau extra zaharuri adăugate a apărut un declin în evoluţia copiilor.

Dieta Carbohidraților Specifici încetineşte sau opreşte complet procesul de fermentaţie prin evitarea de mâncăruri care nu pot fi digerate complet şi totodată scoţând din alimentaţie alte zaharuri sau aditivi artificiali.

În condiţiile în care există o floră intestinală dezechilibrată, intestine permeabile, şi un sistem digestiv stresat care nu mai poate digera decat parţial sau deloc cei mai complecşi carbohidraţi, dieta SDCFL ajută organismul să se repare singur şi să ducă mai departe funcţiile normale.

Scopul dietei este să reducă nivelul de radicali liberi din organism prin reducerea expunerii la poluare, să păstreze doar hrana digerabilă care oferă maxim de nutrienţi pentru gazda umană şi minimul pentru microbii nocivi intestinali, şi prin asigurarea că nutrienţii cheie sunt absorbiţi în organism. Astfel se merge pe principiul că doar carbohidraţii care nu necesită un proces complex de digestie se pot ingera, adică monozaharidele, zaharurile simple ca mierea, fructele şi legumele care sunt digerate complet chiar dacă tractul intestinal este distrus sau bolnav.

În procesul unei digestii normale, corpul descompune mancarea în bucăţele tot mai mici până cand aceasta este absorbită în intestinul mic. Spre exemplu, polizaharidele, cum ar fi amidonul din paine, cartofi, porumb, soia sau orez ar trebui descompus dintr-un carbohidrat complex în zaharuri duble şi în final în zaharuri simple care sunt absorbite de către intestinul mic în sânge.

Dizaharidele sunt zaharuri alcătuite din 2 molecule care rămân combinate, cum ar fi zaharurile din lapte sau zahărul de masă-practic mucoasa intestinală nu poate să le desfacă pentru digestie şi ajung să hrănească bacteriile nocive-în special din colon-acestea ajung să se înmulţească peste măsură.

dsc pic1

Ca să inţelegem mai bine procesul de digestie al carbohidraţilor trebuie să ne uităm puţin la mucoasa intestinală şi la rolul pe care îl au microvilii în ultima parte a acestui proces. Aici intervine rolul important al enzimelor (maltaza, isomaltaza, sucraza şi lactaza), enzimele localizate în microvili, care desfac şi practic digeră dizaharidele, adică acele zaharuri cu 2 molecule cum ar fi lactoza, sucroza, maltoza şi izomaltoza, provenite din lapte, zahăr, amidon, grâne. Practic aceste dizaharide sunt desfăcute în monozaharide, într-o singură moleculă, şi doar astfel pot fi complet digerate şi transmise în sânge.

Simpla localizare a acestor enzime digestive în microvili le face foarte vulnerabile, ele putând fi uşor deteriorate din diferite cauze: deficienţa de acid folic sau de vitamina B12, substanţe toxice produse de drojdii, bacterii, paraziţi, gastroenterită, diaree cronică, intoleranţe la proteina din lapte, la proteina din soia, boala Chron etc.

Pe lânga acestea, dacă se crează un strat excesiv de mucus în intestine, acesta nu mai permite contactul între enzimele din microvili şi dizaharide.

Practic întreaga structură a suprafeţei intestinale se schimbă şi ultima etapă din procesul de digestie al carbohidraţilor nu mai poate avea loc, făcând imposibilă asimilarea lor în organism. Rămaşi astfel în intestin ei furnizează energie pentru procesul de fermentaţie şi înmulţire excesivă a microbilor nocivi. Aceştia din urmă elimină o mulţime de toxine care continuă să irite mucoasa intestinală, determinând o producţie de mucus în exces. Nutrienţii necesari nu mai sunt absorbiţi prin peretele intestinal iar vitaminele şi mineralele nu sunt absorbite cum trebuie-apare procesul de malabsorbţie.  Într-un târziu, celulele goblet producătoare de mucus se epuizează şi apar ulceraţii ale suprafeţei intestinale prin care pot trece tot felul de proteine, microbi, toxine etc.
d1  d2

Prin implementarea Dietei Carbohidraților Specifici se elimină dizaharidele şi polizaharidele, deprivând populaţia excesivă de microbi din intestine de propria sursă de hrană. Pe măsură ce rămân fără energie ei mor, flora intestinală începe să se echilibreze, produsele toxice se reduc considerabil iar stresul asupra mucoasei intestinale scade. Celulele goblet nu mai sunt nevoite să producă mucus în exces aşa că activitatea lor scade. Procesul de malabsorbţie încetează, nutriţia se îmbunătăţeşte, celulele primesc mai multă energie iar condiţia sistemului imunitar se îmbunătăţeşte.

Odată cu aceste schimbări apar şi îmbunătăţiri în stabilitatea emoţională, îmbunătăţiri cognitive, de socializare, comunicare, conştientizare.

Prin urmare, odată vindecate problemele digestive, se îmbunătăţeşte şi comportamentul.

Alimente interzise şi alimente permise în Dieta Carbohidraților Specifici.

Se interzic cu desăvârşire următoarele:

Toate grânele: cerealele, orezul, porumbul, bulgur, hrişca, mei, amaranth, quinoa-chiar dacă nu e considerată grână are conţinut ridicat de amidon.

Cartoful, cartoful dulce, năutul, soia, fasolea black eyed, fava, garbanzo, sau pinto, rădăcini cu amidon gen cassava, igname sau legume care conţin şi aditivi artificiali.

Dulciurile procesate, zahărul de masă, siropul de porumb, melasa.

Se interzic cu desăvârşire: brânza de vaci în zer propriu (cottage cheese),diferite  creme de brânza, Feta, Gjetost, Mozzarella, Neufchantel, Primost, Ricotta, felii de brânza procesate sau diferite specialităţi cremoase, brânza rasă pre-ambalată.

Toate mâncărurile procesate, inclusiv produse fără gluten care au aditivi artificiali, conservanţi, coloranţi, produsele în conserve de orice fel, mezelurile, condimente amestecate cu alte ingrediente cum ar fi tot felul de lianţi, conservanţi, uleiurile de gătit cu aditivi, cum ar fi spray-urile de gătit, uleiul de soia, uleiul de canola, de porumb şi uleiul de struguri, condimente gen mustar, ketchup, maioneză etc care conţin deja gluten, zahăr şi alţi aditivi.

Să se evite ştevia, agave, ciocolata, roşcovele şi cacaoa.

Mare atenţie să se acorde etichetelor-a se evita produsele care susţin că ar putea fi contaminate cu gluten pentru că au fost ambalate într-o unitate care ambaleaza şi cereale.

Alimente permise:

Carnea: de peşte (proaspată sau congelată dar nu afumată), de pui, de curcan, de vită, de porc, de miel etc.

Majoritatea legumelor, cu excepţiile enumerate mai sus.

Toate fructele, cu menţiunea că bananele trebuie consumate când sunt foarte coapte, cu puncte negre pe ele (amidonul din banane se transformă în monozaharide în urma procesului de coacere).

Leguminoasele gen fasolea albă, lintea, şi fasolea lima sau cea roşie, cu specificaţia că trebuie ţinute la înmuiat minim 12 ore iar apa schimbată în repetate rânduri pentru că ele conţin în coaja carbohidraţi complecşi care se elimină odată cu procesul de înmuiere.

Toate nucile şi seminţele sau diverse unturi de nuci şi seminţe fără conservanţi.

Lapte de nuci sau lapte de cocos.

Ulei de măsline, de cocos, de avocado, de nuci, ocazional se pot folosi ulei de floarea soarelui şi ulei de susan presate la rece. Uleiul de in este permis în cantităţi limitate.

Ca îndulcitor se poate folosi mierea, atâta timp cât copilul are peste 12 luni şi medicul pediatru este de acord cu asta.

Se pot folosi toate mirodeniile şi condimentele posibile atâta timp cât nu sunt contaminate sau nu au şi alţi ingredienţi sau conservanţi în compoziţie.

Se recomandă consumul de apă şi în cantităţi limitate sucurile de fructe, doar cele 100% naturale, fără zahăr adăugat, preferabil făcute proaspăt, diluate jumătate cu apă.

Se acceptă  câteva tipuri de produse lactate-cum ar fi iaurtul făcut în casă, brânza de vaci stoarsă bine de zer şi alte tipuri de brânză care practic nu mai conţin lactoză. Astfel, sunt permise: brânza Asiago, Albastră, Brie, Cheddar, Edam, Gorgonzola, Gouda, Colby, Monterey (Jack), Parmesan, Romano, Stilton, Swiss, Roquefort, Muenster, Gruyere, Havarti, Brick.

În cazul în care se  tratează autismul, se aplică Dieta Carbohidraților Specifici fără Lactoză care respectă aceleasi categorii de alimente permise sau interzise, cu precizarea că se interzic categoric  laptele şi derivatele din lapte, cu excepţia untului clarifiat ghee.

Vă recomand două cărţi extrem de importante în înţelegerea şi aplicarea acestei diete, momentan disponibile doar in limba engleză:

“Breaking the Vicious Cycle”  de Elaine Gloria Gottschall si cartea lui Pam Ferro pentru tratarea autismului si ADHD, “The SCD for Autism and ADHD: A Reference + Dairy-Free Cookbook for the Specific Carbohydrate Diet”.

Aceste cărţi le găsiţi pe Amazon, eu le-am cumparat de pe Amazon UK dar sunt convinsă că la un search pe internet veţi găsi mai multe posibilităţi.