Una dintre marile plăceri ale lui Andrei este să mănânce clătite cu dulceaţă făcută acasă. A descoperit clătitele într-o zi însorită, în vizită la casa de vară a mătuşii sale. Delia avea mereu pentru el clătite cu dulceaţă, făcute toate cu mâinile sale pricepute şi cu multă dragoste.

Cumva a ajuns să o asocieze pe Delia cu clătitele cu dulceaţă, aşa că de fiecare dată când reveneam în România mă întreba când putem merge la Delia la clătite.

Odată cu descoperirea intoleranţei la gluten şi lactoză am oprit clătitele şi apoi am oprit şi dulceaţa, încercând să reducem cât de mult zahărul. În perioada în care am consumat doar alimentele permise în Dieta Carbohidraţilor Specifici am făcut clătite doar din făină de migdale sau cocos.

Însă simţindu-ne cu toţii mult mai bine, am început să reintroduc treptat şi alte alimente şi am reuşit să descopăr o combinaţie pe care nu doar că o tolerăm cu toţii de minune dar ne şi place la nebunie.

Dulceaţa o fac pe loc, fierbând fructele cu puţină miere sau xylitol, depinde de situaţie.

Aşa că au revenit clătitele în viaţa noastră, cu dulceaţă cu tot–ba mai mult, ornate cu cremă de cocos.

Reţeta de mai jos este preferata noastră, a celor de acasă. Textura este minunată, iar gustul…oh da…gustul este sublim, aduce a zi însorită, de vara…

Această reţetă nu este indicată pentru persoanele care ţin Dieta Carbohidraţilor Specifici datorită conţinutului de amidon din făina de tapioca şi din făina de amarant.

• 1 cană făină de amarant
• ½ cană făină de tapioca
• ½ linguriţă bicarbonat de sodiu
• 1 ou
• 1 lingură de miere
• 1 cană lapte de caju

Se amestecă toate cu un tel şi se toarnă cu polonicul în tigaia de copt. Se foloseşte ulei de cocos pentru a coace clătitele.

Se pot servi cu dulceaţă, fructe proaspete şi cu cremă de cocos.