Una dintre marile mele obsesii au fost întotdeauna lumânările. Cei care mă cunosc bine ştiu cât îmi plăcea să aprind lumânări peste tot, pentru orice fel de ocazie.
Îmi plăceau la nebunie diferitele parfumuri şi îmi plăcea să schimb atmosfera în casa mea, în funcţie de starea de spirit sau de perioada anului.
Habar nu aveam la vremea aceea ce însemna acel cocktail de coloranţi artificiali, parfumuri sintetice şi parafină.
De când am luat decizia că nu mai folosesc decât produse naturale, m-am orientat doar înspre lumânări din ceară de albine şi vă pot spune că nu am nici un regret.
Mirosul de ceară de albine naturală este incredibil şi nu doar atât-arderea lumânărilor din ceară de albine are nenumărate beneficii pentru sănătate! Odată aprinse, ele produc ioni negativi care curăţă aerul, neutralizând particule de praf, spori de mucegai sau diferiţi poluanţi de interior, fiind extrem de benefice persoanelor cu astm sau cu diferite alergii.
Pentru a îmbunătăţi calitatea somnului este suficient să lăsaţi aceste lumânări să ardă în dormitor timp de două ore înainte de ora de culcare. Atenţie mare, nu le lăsaţi nesupravegheate.
Aceste lumânări sunt minunate şi pentru persoanele sensibile, deoarece nu elimină nici un fel de parfum sau toxine în timp ce ard.
Aşa că m-am gândit că ar fi un cadou potrivit tuturor de Sărbători, mai ales dacă sunt prelucrate manual.
Va arăt mai jos cum puteţi realiza lumânări din ceară de albine după două metode diferite, una la cald şi una la rece.
Alegeţi-o pe cea potrivită vouă sau de ce nu, pe amândouă?
Folosiţi doar ceară de albine naturală, strecurată, de la orice magazin apicol.
Pentru prima metodă, aveţi nevoie de un vas în care să topiţi ceara şi pe care să îl folosiţi doar în acest scop şi în viitor, deoarece se curată greu. (Puteţi încerca să îl curăţaţi ulterior încălzindu-l în cuptor până se topesc bine resturile de ceară pe care să le luaţi cu un prosop de hârtie şi apoi să spălaţi cu apă şi detergent.)
Folosiţi orice fel de recipiente preferaţi, în funcţie de ce aveţi prin casă şi de persoana la care vă gândiţi să-i oferiţi lumânarea în dar. Eu am folosit de această dată forme speciale din silicon, pahare din sticlă şi căni din porţelan.
Pregătiţi–vă spaţiul de lucru cu ziare sau cu o faţă de masă de care să nu va pară rău dacă picuraţi ceară caldă.
Dacă folosiţi forme speciale din silicon, asiguraţi–va că le-aţi tăiat pe o parte-altfel nu veţi putea scoate lumânările la final. După ce le tăiaţi, prindeţi-le cu benzi elastice pentru a nu se desface în timpul prelucrării.
Aveţi nevoie de fitile-de dată această am folosit fitile cerate, cu suport din metal.
Eu am topit ceara în baie de aburi, într-un vas cu cioc pentru a-mi fi mai uşor să torn din el.
Am luat fitilul cu suport şi am introdus puţin suportul din metal în ceara topită de pe foc pentru a putea lipi fitilul uşor de fundul cănii. L-am ţinut fixat la mijloc cu un ac pentru fitil dar puteţi face asta cu orice fel de beţişor.
Odată lipit, fitilul cerat rămâne bine centrat în recipient.
După ce s-a topit ceara, am turnat puţin din ea în fiecare recipient pe rând şi am lăsat să se răcească puţin, dar nu de tot, pentru a nu se ridica fitilul la suprafaţă. Apoi am completat ceara până sus.
Important de menţionat, lăsaţi ceara să se răcească treptat, la temperatura camerei, altfel riscaţi ca lumânarea să se sfărâme.
Dacă folosiţi căni din porţelan sau recipiente din sticlă, lumânarea va rămâne în ele.
După ce s-a întărit ceara, am desfăcut elasticul prins pe formele din silicon şi le-am scos uşor afară.
Eu zic că au ieşit foarte bine pentru o prima încercare. 🙂
Pentru metoda la rece, am folosit un fagure nelucrat, tăiat fâşii. Lungimea lumânării va depinde de înălţimea făşiilor tăiate.
Pentru această metodă am folosit un fitil mai gros, din bumbac, pe care l-am introdus în ceară topită. Nu este necesar să faceţi acest lucru, dar mie mi s-a părut mai uşor de folosit, fiind rigid după uscare.
Am pus fitilul cerat în margine şi l-am aliniat bine.
Apoi am început să rulez, folosindu–mă de o suflanta cu aer cald. Dacă nu aveţi aşa ceva pe acasă, folosiţi un uscător de par cu grijă, de la distanţă. Fagurele este casant dacă temperatura încăperii unde prelucraţi lumânarea este mai mică dar se topeşte dacă ţineţi prea multă căldură direct pe el.
Pe măsură ce rulaţi, fagurele se încălzeşte de la temperatura propriilor palme şi devine foarte uşor de finalizat.
La sfârşitul acestui proiect mi-am dat seama cât de bine îmi mirosea întreaga casă, doar din parfumul pe care îl emana toată această ceară.
Aşa că m-am decis să şi purific aerul şi am aprins o lumânare.
6 răspunsuri
Vasele cu urme de ceară, ori se infierbanta la foc mic și se șterg cu prosop de hârtie, ori se suflă cu flacără la arzător mic mobil și la fel, porțiune cu porțiune se șterg cu prosop de hârtie.
Da, asa este. Multumim pentru ca ne impartasiti acest lucru 🙂
am incercat si eu si nu poate sa arda. Nu am nimerit raportul grosime fitil, diametru cana. Rog frumos daca imi puteti da aceasta informatie, precum si cat tine o astfel de lumanare. Multumesc mult!
Buna Anca,
Eu am folosit un fitil subtire si o cana simpla, de 200 grame. Sincer nu stiu acum sa iti spun exact grosimea fitilului dar stiu ca l-am cumparat de la acelasi magazin de unde am cumparat si ceara. Am aprins lumanarea timp de o saptamana, cam in fiecare zi-nu mai retin din pacate cam cate ore a ars. Nu m-am gandit sa notez si am scris acest articol de ceva timp 🙂 Pot sa iti spun doar ca mi s-a parut destul de mult ca timp de ardere, arde incet. Am mai golit usor din surplusul de ceara-la un moment dat parea ca fitilul arde mai repede decat se termina ceara si au ramas urme si pe peretii canii. Sper sa fie de ajutor.
Mulțumim ca ne ați împărtășit câte ceva din ce faceți, va rog sa mi spuneți dacă ceara se combina cu unt de cocos?
Buna Mia, nu am incercat niciodata. Sincer untul de cocos se topeste la temperaturi mai mari, nu stiu daca este eficient sa se combine cu ceara dar poate ca in cazul lumanarilor in recipient s-ar putea incerca.